Descrierea necunoscutului.

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei preromane atingand
apogeul in perioada lui Decebal. Dupa infrangerea dacilor, romanii au stabilit aici o garnizoana militara si au inceput sa darame cetatea. Noua capitala romana, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construita la o distanta de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Imparatul Hadrian, voia ca noua capitala construita de Traian sa fie perceputa ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a si adaugat numele de Sarmizegetusa. Astazi, pe locul Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se afla comuna Sarmizegetusa.

Cetatea de pe Dealul Gradistei a fost cea mai mare dintre fortificatiile dacice. Situata la 1.200 de metri inaltime, fortareata a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Muntii Orastiei care cuprindea sase citadele: Sarmizegetusa, Cetatuia, Blidaru, Luncani, Banita si Capalna.

Fortareata era construita din blocuri masive de piatra, pe cinci terase artificiale, pe o suprafata de aproximativ 30.000 mp. Zidul cetatii avea 3 m grosime si o inaltime de aproximativ 4 - 5 m in momentul finalizarii constructiei lui.

Sarmizegetusa continea un complex de sanctuare si un calendar circular care pare menit pentru descifrarea mecanismelor astrale si marilor cicluri cosmice. Cei mai multi istorici estimeaza ridicarea lor in secolele III-II i. Hr, dar sunt si calcule (raportate la ziua solstitiului de vara) din care reiese o vechime cu 600 de ani mai mare. Doua dintre ele sunt cele mai importante: sanctuarul mare rotund si "soarele de andezit".

Sanctuarele erau situate pe o terasa, care fusese legata de poarta cetatii printr-un drum pavat. Nu se stie daca erau sapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost avariate de romani in timpul ostilitatilor si nu se poate aprecia daca era un singur sanctuar mare sau doua mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar doua.

Este de remarcat asemanarea intre planurile sanctuarului mare rotund de la Sarmisegetuza Regia si al celui de la Stonehenge, care este atat de evidenta, incat creeaza impresia ca planurile au fost desenate de acelasi personaj (diferente existand doar in privinta dimensiunilor si a materialelor de constructie).

O constatare similara se poate face si in ceea ce priveste "soarele de andezit", care este foarte asemanator cu celebrul calendar Maya. Cum au reusit sa construiasca intr-un timp relativ scurt si cu materiale aduse cel putin 100 km - de la Magura Calan, ramane un mister...

In apropiere, spre vest, se afla, pe o suprafata de 3 km, o intinsa asezare civila, in care se observa foarte multe locuinte, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de apa.

Cetatea dacica Sarmizegetusa Regia a fost inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

O lume fara taina

Odata cu varsta am ajuns sa cunosc diferiti oameni care mi au aratat viata in "splendoarea sa". Am ajuns in timp sa realizez cum e lumea in care incercam cu totii sa avem o viata cat de cat decenta. Lumea este cu totul diferita fata de ce mi imaginam. Am fost surprins sa cunosc rautatea acestei lumi, fiind obligat sa ma intergrez in aceasta lupta a supravietuirii. Am incercat sa evit anumite situatii, insa evitandu le am ajuns la concluzia ca ajung a pierde tot ce aveam castigat. Imi doresc ca lumea sa se schimbe. Visez ca fiecare om sa traiasca in pace, uitand de pacatul care a schimbat lumea. E trist sa stiu ca schimbarea asta nu se va intampla intr un viitor apropiat ci doar in unul mult prea departat pentru a ajunge sa l cunosc. Ajunsesem odata sa mi gasesc linistea in versuri, exrpimandu mi sentimentele sperand ca lumea sa mi inteleaga suferintele sufletesti.

Sarmisegetuza Regia

Sarmisegetuza Regia este locul originii mele. Acolo este locul in care ma simt cu adevarat acasa. Totul a inceput in vara anului 2008 cand am avut ocazia de a ajunge la vechea mea casa. Am plecat intr o calatorie parca nesfarsita, nerabadator de a mi revedea locul casei mele. Dupa multe peripetii, am ajuns. Am inceput sa explorez dupa 2000 de ani locul in care stramosii mei au trait. Vazand vechile sanctuare la care se rugau, vechile ziduri care i au slujit pana ce au fost invinse. Insa a aparut clipa plecarii. Parca totul se rupsese in sufletul meu, totul se terminase, dorind a ma reintoarce "acasa". Incepand din a cea zi am visat continuu la locul originii mele, dorind cu nerabdare a ma intoarce cat de repede. Pana in prezent m am reintors de nenumarate ori incarcandu mi sufletul cu lumina stramosilor mei.

Timpul...

Aici e vorba de timpul care trece pe langa noi, fara ca noi sa l pretuim cat de putin. El mi a deschis ochii ajutandu ma sa vad lumea aceasta cu privirea perfecta. Acum timpul tradeaza totul, tot din ce stim noi s a schimbat, s a pierdut fiecare clipa din fericirea copilariei, aratandu ne adevaratul greu al vietii. Apreciez fiecare clipa pe care timpul mi o daruieste pe aceste meleaguri lipsite de incredere si orice speranta. Stau cate odata seara, inconjurat de fumul ce apare din sufletul meu trist, cugetand la trecerea necontrolata a timpului. Acasa este singurul loc in care timpul iti ofera fericirea nepretuita a vietii. Acolo simti cu adevarat ca traiesti, ca viata aceasta merita dusa cum e ea pana la capat, pregatindu ne pentru cele mai grele momente ce vor urma.